marți, 14 iulie 2009

O excursie in miez de noapte...


Zambesc,sunt fericit,dornic de aventura,sunt sigur pe mine,ma urc in masina si pornesc...
Totul e asa cum mi-am imaginat,luminile imi zambesc,vantul ma poarta spre drumul care nu cu mult timp in urma ma facea sa vibrez...Sunt nerabdator sa strabat fiecare metru din drumul de alta data...opresc la aceeasi benzinarie,mananc la acelasi restaurant...imi cumpar un bounty si un ou kinder...o apa plata si zambesc iar...

Ma uit la ceas...e ora 10 fix...gandul imi zboara la zilele din copilarie cand acest semn avea un inteles aparte...Imi continui drumul...am 2 benzi pe sens...pana parca si camerele de pe sosea imi tin pumnii in aventura mea nebuna...
Kilometrii zboara unul cate unul...simt un final fericit...te vad pe tine la finalul misteriosului drum...

Melodiile curg una dupa alta intr-un ritm placut auzului meu fin...ma uit din nou la ceas...23:23...sunt din ce in ce mai sigur ca o sa reusesc...cant...dansez...totul mi se pare mirific...inca o data imi dovedesc,daca mai era nevoie,ca imi place sa visez...do you belive in dreams???that's how i found you...
http://www.youtube.com/watch?v=wwI5BHHd4oc
Se apropie finalul calatoriei...privesc larg spre locul unde trebuia sa fii...este 23:45...inca mai este timp...fara sa vreau o speranta se desprinde din mine...dar inca sunt in picioare...inca visez...o noua melodie imi da putere...minutele parca sunt ore...cobor din masina...privesc in jur...e plin de verdeata...roua ierbii ma priveste ca la un spectacol...o picatura de pe o frunza imi cade in palma...privesc spre stele...apoi la ceas...00:00....copilul din mine exclama..."ma iubeste"...dar totusi...faptele parca intarzie sa apara...minutele trec...incep sa ma intreb unde este finalul mult dorit???unde esti tu sub clar de luna...in fata parcului??ma asez pe bancheta din spate...trag aer in piept...cobor...privirea imi tremura atintita spre cerul senin...

Ma intorc acasa...ceva in mine striga: "Nu inceta niciodata sa zambesti,nici chiar atunci cand esti trist...pentru ca nu se stie niciodata cine se va indragosti de zambetul tau...vor exista mereu oameni care te vor rani,asa ca trebuie sa-ti pastrezi increderea si speranta si sa ai mai multa grija in cine te increzi a doua oara...nu plange ca s-a terminat...zambeste ca s-a petrecut..."

In drum intalnesc o domnisoara care ma roaga sa o duc cativa zeci de km in sensul meu de mers...in timp ce-mi povestea cateva amanunte din viata ei reuseam sa-mi dau seama ca raul pe care il constientizez eu nu este nici pe departe acel "rau" in adevaratul sens al cuvantului.Asa am realizat ca sunt destule persoane amarate,cu o multime de probleme,care intradevar au de dus o viata grea.O las pe domnisoara,imi cumpar o briosa cu ciocolata...o savurez ca alta data...dar cum bine ai punctat si tu nimic nu mai e ca alta data...u esti departe fara ca nici macar u sa stii de ce...eu visez...iar sunetul trompetelor se aud din ce in ce mai clar...it's the end...

Apoi alerg spre casa...e cald si este vara..si prietenii imi soptesc "bine ai venit"!

luni, 13 iulie 2009

Valoarea unei fapte si a unui cuvant!


Nu de putine ori am auzit oameni spunand ca o vorba spusa la momentul potrivit cantareste enorm de mult in economia obiectivului pe care-l urmaresti.La fel de des am auzit si zicala "Fapte nu vorbe".Ei bine la un moment dat eu cred ca uneori cheia succesului consta in combinarea celor doua,cuvintele urmate de fapte,sau de ce nu invers.La fel de ideala ar fii la un moment dat si corelarea acestora,zic eu.

Dar ce te faci atunci cand vrei sa demonstrezi ceea ce simti??Incepi alternativ cu fapte si apoi cuvinte,nu?Oare asa se rezolva fiecare problema?Fiecare dorinta sau obiectiv?

Daca am fii toti sinceri,corecti unul fata de celalalt,atunci cu siguranta raspunsul ar fii "da".Insa cum peste tot exista persoane perfide,perverse sau oricum ai vrea sa le numesti,raspunsul ar fii pe departe "NU".Si atunci o sa ne intrebam,cum oare putem sa ne ferim de cei perversi fara sa fie nevoie ca la un moment dat sa le demonstrezi ceva?Daca am fii computere probabil ca raspunsul ar veni imediat,nu?Instalam un antivirus si situatia e sub control.

Dar nu suntem nici pe departe computere,asa ca v-a trebui sa vedem cum putem gestiona situatia in sine.

Cu totii am intalnit fel si fel de persoane,unele corecte altele mai putin si cu totii,la un moment dat am fost nevoiti sa le dam socoteala si acestora din urma.Fara sa vrem,se pare ca in absolvirea examenelor treptate ale vietii ne lovim la inceput de oameni mai putin buni,poate sau cu siguranta,pentru a ne familiariza cu genul acesta de persoane, si pe viitor sa stim cum sa-i evitam.Clar este ca dupa toate aceste examene ar fii ideal sa nu te mai doboare absolut nimic si sa fii la fel ca un computer,insa uneori noi oamenii suntem prea naivi sa intelegem unele lucruri si nu de putine ori ni se intampla sa persistam in greseli.

Enervant,bag de seama,este faptul ca cel mai mult ne atrag persoanele mai putin credincioase,carora incet incet iti doresti sa le arati imposibilul,incerci sa-i schimbi,le dai absolut tot,uneori chiar daca suna ciudat,le dai si ce n-ai,doar pentru ca inca o data ai cazut prada ispitei si nu te poti obisnui cu gandul ca ai facut o greseala si ca ar fii cazul s-o iei de la capat.

Suntem cu totii constienti ca este foarte greu sa te feresti de acei oameni,insa cu totii trebuie sa invatam din greseli si ori de cate ori suntem pusi in situatii de genul acesta sa incercam sa acceptam realitatea asa cum ne este propusa si cu zambetul pe buze sa rostim "Nicio problema,o voi lua de la capat":)

joi, 9 iulie 2009

Cand ai prieteni adevarati!!!




Nu se intampla foarte des sa ai parte de un grup in care toti sunt pentru unul si unul pentru toti.Cu toata modestia si cu toata sinceritatea la ora actuala pot spune ca sunt un norocos.Poate doar pentru ca asa cum m-am descris,i"m a dreamer,dar in momentul de fata simt ca totul este adevarat.Simt ca am prieteni,simt ca am pt cine trai,simt un ajutor in tot ceea ce fac atunci cand ma gandesc la ei.Ii simt mereu langa mine,simt ca orice problema este insignifianta.
Este ora 3 dimineata si dupa o discutie purtata cu un baiat care la inceput mi s-a parut a fii un om cu care niciodata nu as fii putut lega o prietenie stransa am descoperit ca acel om mi-a devenit unul dintre cei mai buni prieteni.Poate unii dintre voi ma considerati naiv insa instinctul stiu foarte bine ca nu ma tradeaza.Aceasta discutie m-a marcat profund si de aceea ma aflu la acesta ora in fata calculatorului si incerc sa redau ceea ce simt in cateva randuri.Imi doresc sa impartasesc aceasta bucurie pe care o am in suflet cu voi toti cei care aveti placerea sa mi cititi din cand in cand starile sufletesti redate in cuvinte.
Oameni buni ati resimtit vreodata fiorul acela pe care doar cateodata acum mult timp cand eram copii reuseam sa-l simtim,dupa indelungate discutii cu parintii pe baza diferitelor boacane pe care le facem zilnic, dupa o discutie cu cate un prieten?Stiti voi este vorba de sfaturile parintesti pe care le primeam zilnic dupa fiecare pas gresit facut in diferite situatii.Ei bine sa stiti ca mie unu mi s-a intamplat nu de putine ori ca un prieten sa vina sa-mi spuna onest ca dupa parerea lui decizia pe care urma s-o i-au era una gresita.Stiti la inceput ni se pare ciudat ca cineva care totusi nu face parte din familia ta intrazneste sa-si dea cu parerea in ceea ce te priveste pe tine.Dar totusi atunci cand un prieten iti da un sfat bun,un sfat care sa te ajute sa nu-ti pierzi increderea sau sa nu pierzi lucrul pe care ti-l doresti,dupa parerea mea esti bine sa-l asculti.Si stiti de ce?Dupa parerea mea el este mult mai calculat,in unele situatii evident,in ceea ce te priveste pe tine pentru ca iti cunoaste foarte bine situatia si ii este foarte usor sa gandeasca ceva calm care sa te ajute in ceea ce urmeaza sa faci.Eu am simtit ceva asemantor mai devreme cand am plecat de la fotbal,un prieten mi-a dat un sfat constiincios pe care pana la urma l-am urmat si...surpriza...a fost mutarea castigatoare:).Ma simt nespus de bine cand un prieten vine si-mi spune nu mai fuma:)) sau nu mai injura...sau orice altceva...ceva productiv in viata...simt ca sunt important pentru acea persoana si cu atat mai mult simt ca lucrurile, pe care si eu le fac la randul meu,nu sunt de prisos.Sau atunci cand ai pierdut o persoana draga,doar ei ,alaturi de familie,sunt cei care mereu iti vor intinde o mana de ajutor,cei care iti dau putere sa mergi mai departe.
Cat de important este un prieten atunci cand esti la pamant din cauza unor probleme minore,realizezi la un moment dat,probleme sentimentale.Cand ai pe umarul cui sa plangi,cand la orice ora te cheama la el,cand la orice ora vine sa te sustina,cand mereu iti da speranta...Tot respectul pentru ei...
Sau atunci cand un prieten te suna sa te intrebe de sanatatea celor din familia ta...sau cand te lovesti de unele probleme carora nu le gasesti cusur,si ei apar cu cate o solutie pentru a-ti indeplini obiectivul...
Sunt mandru cand ajung acasa dupa o zi in care mi-am revazut prietenii,am ras alaturi de ei si am mai invatat cate ceva nou alaturi de ei,pentru ca stiti bine ca in fie ce zi,la orice pas,inveti lucruri noi.
Mereu cand ma intalnesc cu ei,fie ca am o durere in suflet care ma apasa in tot restul zilei...imi vine sa strig "va multumesc ca existati si ca nu sunt singur pe lume".Cum va spuneam...fericirea e molipsitoare;) insist cu aceste cuvinte petru ca odata i le am spus cuiva caruia credeam ca problemele din viata acelei persoane nu-si mai gasesc sfarsitul...dar acele probleme si starea aceea de nefericire erau doar o scuza pentru ea si o enigma pentru mine...
Prietenii sunt aceia care atunci cand ai o problema si-ar lasa orice alta preocupare si ar incerca sa-ti fie alaturi in lupta,uneori nedreapta,cu neintelesele probleme ale vietii.

Pretuiti-i ca pe ochii din cap pentru ca ei,cum spuneam alaturi de familie, sunt cei care iti raman alaturi la durere si necaz, si tot ei atunci cand e vorba de dezmat iti sunt deschizatori de noi orizonturi.
Voi sunteti cartea mea de vizita si orice ati face nu mi-ar fii rusine cu voi.Am trecut prin multe si sper sa ramanem la fel de uniti si dupa ce inevitabil ne vom cladi propriile familii cu sotii si copii...este tot ce-mi doresc si stiu foarte bine ca nimeni dintre noi nu este de alta parere.

duminică, 5 iulie 2009

Cum s-o arzi la modul extravagant pe stilul low-cost!



Mmm...suna bine nu?:))Asa ziceam si eu.O mega idee rasarita parca din adancul Marii Negre.O zi senina de plaja dupa o mega petrecere.Era abia a 2 a zi din mini vacanta de 3 zile.Cu totii eram dornici de ceva interesant.Ne asezam la plaja...mai intram in apa...mai o bere...mai un zambet cules din obrazul unei domnisoare timide...totul decurge conform planului....si totusi cum spuneam eram interesati de ceva extravagant,reconfortant...Facem o plimbare cu sky-jet-ul...nimic atat de interesant pe cat sa ne satisfaca pe deplin pofta de viata.Se face ora 14,mergem sa mancam ceva.De aici partea interesanta.Totul bine mancam,bem ne simtim confortabil.Se face ora 16,mergem inapoi pe plaja...cativa tineri incearca sa ne convinga sa jucam fotbal...acceptam....ni se cer 5 jucatori...noi eram 8.Facem echipa 3 dintre noi au plecat pe plaja...dupa vreo 2 ore apar cu o frapiera,o sticla de sampanie,3 pahare speciale si foarte,dar foarte, "bine dispusi":D. Toata lumea cu ochii pe ei, gen "uite-i si pe spartii astia":)))...dar totusi parca putina invidie se citea pe fetele lor...Cei 3 impartisera deja vestea ca sunt jucatori la Unirea Urziceni si ca e ultimul lor wk de distractii.Lumea parea sa-i creada ca doar vorba aia "cine cunoaste jucatorii de la Unirea Urziceni??:))Nici macar cei din Urziceni nu-si pot permite luxul de ai avea in memoria vizuala. Asa ca totul merge ca pe roate. Totusi cred ca lipseste ceva...dar daca privesc mai in ansamblu observ ca la capitolul "cuceriri" chiar stateau bine.De fapt nu stiu de imi faceam griji ca oriunde se da vestea ca pe plaja sunt 3 fotbalisti...in urmatoarele 10 minute este plin de fete.Puterea banului??Sau dorinta nebuna de a petrece langa cei care stiu cel mai bine sa se distreze???
Ca sa nu va plictisesc prea mult dragi cititori ai acestui blog as vrea sa trag direct concluzia finala. Vrei sa atragi atentia??Fie ea pozitiva sau negativa? Esti la mare? Du-te la cel mai apropiat restaurant,cinsteste un ospatar sa-ti dea o frapiera cu gheata...apoi mergi la primul supermarket si achizitioneaza-ti o mega sticla de sampanie si niste pahare speciale pentru aceasta...Succesul este aproape de a te caracteriza...Cu putina imaginatie poti agata orice fata iti doresti fara sa comanzi sampanii pe la Bamboo sau Fratelli in valoare de cateva zeci de milioane bune;)
Imi pare rau ca n-am avut cum sa facem poze pentru ca eram prea...prea:))
Si asa a luat final un nou episod in seria HAOSISTII!! Si totusi nu incercati acasa nesupravegheati de Casanova care o arde in Supernova si de William fratele lui George =))

joi, 2 iulie 2009

Prietenia te face mai bogat?










E adevarat ca te simti mai bogat atunci cand cei mai multi din prietenii tai iti sunt alaturi?Ei bine...dupa parerea mea este mai mult decat adevarat! Eu unul atunci cand ii am in preajma simt ca plutesc si ca niciun fel de problema nu-mi poate sterge zambetul de pe fata. E un sentiment aparte atunci cand ii intalnesc,simt ca lumea este atat de mica incat o pot cuprinde in palma,simt cum cerul imi zambeste si-mi aproba fiecare miscare alaturi de prietenii mei.Chiar daca sunt suparat,chiar daca am unele probleme acasa,la scoala,in orice alt colectiv sau chiar pe plan sentimental,atunci cand ii intalnesc parca uit de absolut toate problemele si ceva in mine striga "priveste cat de frumoasa este viata...problemele au un rol aparte,dar ele se pot rezolva cu rabdare...ai nevoie de fericire...fericirea este molipsitoare...agata-te cat poti de mult de aceste momente in care iti sunt alaturi si profita din plin...viata inseamna viteza iar alaturi de ei viata chiar poate fii simtita asa cum trebuie".




E frumos sa ai un prieten bun sau de ce nu,mai multi...astazi vreau sa vorbesc doar de partea frumoasa a unei prietenii pentru ca doar asta trebuie traita si doar asa ar trebui sa decurga lucrurile,spre bine.




Eu unul ma simt norocos pentru ca in ultima vreme am cunoscut foarte multi oameni care intr-un timp relativ scurt mi-au devenit prieteni.Stiu ca atunci cand spui "prieten" spui o vorba mare,insa imi asum toata responsabilitatea si voi continua sa cred ceea ce tocmai am afirmat.Ceea ce-mi intareste mai mult ideea ca cei ce tocmai i-am amintit mi-au devenit prieteni,pe langa faptul ca atunci cand am avut nevoie de sprijin nici unul nu a dat inapoi,este faptul ca atat cei cativa prieteni "vechi" pe care ii aveam cat si cei pe care recet i-am cunoscut au reusit sa interactioneze perfect,formandu-se inca de la inceput un grup unit.




E lucru mare sa ai foarte multi prieteni care in orice moment sa-ti poata sarii in ajutor insa,da,intradevar cum mai devreme spuneam "prietenii" nu-i gasesti la orice pas in viata si uneori,cand ti-e lumea mai draga ei te pot lasa la greu,iar gandul tau poate trece foarte usor de la bine la rau...Sunt constient ca n-am spus o noutate,ca majoritatea cunoastem asocierea dintre cuvintele "prieten" si "perversitate" dar singurul lucru pe care as vrea sa vi-l implemetez in minte este faptul ca chiar si atunci cand un prieten te tradeaza,niciodata sa nu-l asociezi cu toate celelalte persoane din jurul tau si niciodata sa nu incetezi sa speri ca intr-o buna zi un prieten adevarat iti va lumina zilele atunci cand tu vei avea nevoie de sfatul si ajutorul lui.Si credeti-ma ca si eu,ca poate oricare dintre voi,am trecut candva prin situatii de genul acesta.Important este ca atunci cand cazi sa stii cum sa te ridici,si dupa ce o faci sa fii mult mai prudent cu persoanele carora le incredintezi sufletul tau.Nu vei rezolva nimic daca te vei inhiba si te vei ascunde permanent in tine doar petru faptul ca la un moment dat cineva fara simtul raspunderii si-a batut joc de increderea prea usor acordata.Iarta-i pe toti insa nu le uita greselile.